Dezumanizarea

Hm ... ce inseamna pentru multi ? Nimic altceva decat o caracteristica a temperamentului uman , o cale deschisa spre rautate , degradare morala . Ce inseamna pentru mine? Simplu... o trecere de cale ferata intre doua lumi . O trecere pe care oamenii buni o aleg atunci cand intalnesc pe drumul vietii lor , popasuri ce par a fi benefice , dar nu sunt altceva decat temnite ale sentimentelor, blocaje .
De ce devin oamenii rai ? Pentru simplul fapt ca lumea in care traim , este o lume rea... o lume a degradarilor spirituale. Omul este acea fiinta distrugatoare peste tot unde merge. Stiinta in exces , ii aduce omului propria moarte sau chiar a tuturor.
De ce ne departam uneori de lucrurile bune si le alegem pe cele mai putin bune pentru noi ?
Ar trebui sa fie un semnal de alarma tot ce se intampla in jurul nostru , din punct de vedere economic global, social , fizic , moral. Oamenii ajung in impas la o simpla lovitura in viata lor , dau inapoi pentru ca nu  se simt capabili sa continue... nimeni nu le ofera un impuls, tot oamenii promoveaza scaderea in progres si in degradare morala. Lumea se transforma incet intr-o jungla plina de animale salbatice puse mereu sub un semn al exclamari" " alte pericole" . Omul este cel mai mare pericol pe aceasta lume. Omul provoaca sfarsitul. De aceea e bine mereu  in viata sa cunosti limitele . Limitele sunt elemente specifice constiintei , constiinta te face sa fii un om bun , un om cu calitati , un om superior tuturor. Cand constientizezi , nu numai ca eviti unele pericole , dar le transformi in beneficii pentru viata ta .
Persoanele sunt menite sa isi croiasca propriul lor drum , propria linie de plutire . Dar unii ajung sa depaseasca aceasta etapa si sa se lase purtati de vorbele mincinoase ale altor persoane care vor sa le aduca raul si sa le scada din calitati din cauza unei dependente benefice temporare. Nu e ok oameni buni . Traiti asa cum vreti voi , nu va lasati influentati de restul ! Aveti o viata , voi sunteti propii stapani , nu ezitati sa va conduceti pe voi insiva. Dezumanizare ...da, in momentul cand te pierzi pe tine insuti in propriul drum. Omul in care te transformi brusc , omul rau care se exteriorizeaza prin defecte , omul condus de alte fiinte umane.
Condus de o lume rea in care totul parca piere treptat.

Prietenia - adevarata sau falsa?

Hello today , hello tomorrow ! M-am gandit ca azi ar fi o zi perfecta pentru a dezbate cateva subiecte legate de prietenie. Poate ca si circumstantele in care eu ma aflu momentan , m-au determinat sa dezvolt acest subiect , dar si faptul ca , a avea un prieten adevarat ... este echivalentul a 100 de lucruri importante in viata noastra ... sau uneori nici nu poate fi EGALAT. De fapt , nu ... nu poate fi egalat sub nicio forma. Un prieten bun... e un fel de tot . De-a lungul timpului am cunoscut multe persoane si am fost prietena cu ei , cel putin asa credeam eu . Am ajuns la concluzia ca am gresit cel mai mult si in general noi oamenii gresim cand ne alegem anturajele , fiind legati la ochi . E o problema frecventa , deoarece "foamea de popularitate " , faima si banii sunt esentiale in zilele noastre. Dar sa privim partea adevarata: oamenii sunt fiinte bipede , cu ratiune.In unele cazuri , oamenii se transforma radical , pentru a multumi un grup de prieteni sau pentru a se integra mai bine in grupul respectiv. Total gresit.Odata ce te-ai lasat tratat ca pe o optiune si condus de temperamentul altei persoane , incepi sa fii manipulat. Ca iti dai seama sau nu , e greseala pe care acum trebuie sa ti-o asumi. Ti-ai pierdut controlul la libertatea in opinii , tu nu ai voie sa contrazici ceea ce anturajul tau crede ca este corect(desi e adesea gresit ). Esti legat de maini si de picioare , iar la un moment dat si constiinta si sentimentele tale vor fi legate. Dar tu ai facut alegerea crezand ca atunci cand grupul tau e cel mai popular din scoala si ca tot orasul te considera un om cu putere( o putere mimata in societate,falsa )si la un moment dat ajungi sa descoperi ca vechii tai prieteni incep sa observe schimbarile petrecute in viata ta , incep sa iti distraga atentia si nu numai. I-ai pierdut , integrandu-te intr-un grup de oameni falsi , pe interes si care mimeaza orice fel de sentiment ,oameni de care tu teoretic ar trebui sa te feresti . Oh , sunt mii de situatii de felul acesta si din ce in ce mai dese , mai multe probleme , certuri , nedreptati . Am ales ceva pentru mine si sper ca alegerea pe care am facut-o sa fie cea buna. Realizezi la un moment dat , ca trebuie sa renunti la o multime de persoane din viata ta, pe care le credeai apropiate si fidele. My bad. Acum am realizat o selectie foarte importanta pentru viata mea. Oamenii falsi au fost cu totul eliminati. Nu esti mai frumos ,mai puternic si mai maret daca ai o groaza de prieteni. Nici macar unul din acestia nu iti va fi aproape la greu. Pentru ca tu ii consideri pe toti la fel , le spui aceleasi lucruri si nu mai tii cont de faptul ca intr-o zi , vei avea nevoie de unul din ei. Conteaza doar faima. Ma multumesc cu faptul ca am prieteni pe care ii pot numara pe degete , prieteni cu care am crescut, ne-am format impreuna si mi-am dat seama ca nicio cunostina veche nu poate fi inlocuita cu una noua. Sper ca de acum inainte , totul se va desfasura conform planului meu de viata. Putine persoane importante in viata mea , dar care imi vor fi mereu aproape si imi vor oferi ajutorul fara ca eu sa il cer , stiind cand si unde sa actioneze.Le multumesc prietenilor mei adevarati , le multumesc ca imi sunt alaturi in zilele grele si in zilele cand sunt pierduta de orice speranta . M-au ridicat si mi-au deschis ochii la tot ceea ce este rau in jurul meu. Acum stiu ca am cei mai buni prieteni si ca alegerea pe care am facut-o nu ma va dezamagi niciodata.Voi ce credeti despre prietenie ?

Suflet pierdut

Ma gandesc mereu cum e sa fii asa cum se asteapta ceilalti. Eu mereu am vrut sa fiu ca mine, desi uneori am gresit. Acum caut un ragaz si sa imi spuna cineva ca nu gresesc,ca am ales calea cea buna.Viata e atat de roz si noi o facem atat de gri... Adolescenta ne incearca pe multi si simtitm ca suntem la capatul puterilor... lacrimi , minciuni ... iubire ! Pana la urma acestea raman doar amintiri in trenul vietii , care ne poarta dincolo de realitate . Poate ca visez , dar ma trezesc repede si imi dau seama ca acum am nevoie de un suflet langa mine , sa ma inspire si sa imi sopteasca dimineata cand ma trezesc ca totul va fi bine si ca impreuna vom trece peste tot...Oare el simte ce simt si eu? Un gol in stomac ma preseaza si sper sa il acopar in curand. Dar gata.Ajunge cu dragostea si nebuniile... Vine Pastele. Ati vopsit ouale? Ati facut prajituri , v-ati pregatit pentru aceste sarbatori minunate? Eu una , da. Si astept cu nerabdare sa vad ce imi aduce iepurasul.I-am cerut multa fericire , sanatate si implinire. Dar il las pe el sa decida ce merit. Oricum Pastele a devenit doar o sarbatoare comerciala , cand oamenii se intrec in bucate si magazinele se imbogatesc ... ar trebui totusi sa pastram traditia. In orice caz , va urez Sarbatori fericite si sa va aduca iepurasul tot ce e mai bun si mai pretios pe lume! Va pup!!!

O noapte tarzie

E atat de tarziu si nu stiu ce sa mai fac sa pot sa adorm. M-am hotarat sa scriu pe blog in speranta ca ma voi elibera de anumite ganduri. Sunt intr-o perioada de respiro, dar in acelasi timp sunt si plictisita de anumite lucruri. M-am gandit ca poate e ceva in interiorul meu , ce ar vrea sa spuna tot ce simte... dar se abtine de fiecare data . Incerc mereu sa o incurajez sa spuna ce o macina , dar se priveaza de restul persoanelor. Sunt eu , cea care are nevoie de ajutor sa se exprime in legautra cu sentimentul ei de dragoste profunda. Dau o lupta cu mine insami si nu stiu ce sa fac sa ma salvez. Pe zi ce trece sentimentele mele devin din ce in ce mai profunde pentru el si simt ca aceasta dragoste se transforma treptat intr-un drog. O doza destul de mica , dar sufiecienta sa imi redea fericirea. Zambesc , visez , simt. Te iubesc. Sau poate doar cred asta?

Astazi simt din nou

Mi-e atat de dor sa iubesc sincer , adevarat... Doamne , cat imi e de dor!Si astept , totusi astept. Mi-e dor de tine si imi doresc sa te am aproape , sa iti soptesc mereu ca te iubesc ,si ca iti multumesc ca existi si ca esti alaturi de mine mereu.
Acum vantul nu mai bate in sufletul meu gol , ci adie printre sentimentele mele reimprospatandu-le .
E o zi extraordinara . Soarele a rasarit din nou , trezindu-mi totodata dragostea mea fata de tine. Unde esti ?
Noi ca oameni nu vom putea niciodata sa vedem ce simte alt om . Oarecum ne privam de sentimente involuntar, caci de cele mai multe ori ne ascundem chiar si de noi . Dar sa fiu sincera niciodata nu mi-am ascuns sentimentele si uneori nu e bine sa le spui pe toate , caci unii oameni vor profita de bunatatea ta . Tu alegi ce vrei sa faci cu viata ta si viitorul tau . Dar trebuie sa aveti grija atat cu unitatea ce coordoneaza sentimentele cat si cea ratioanala . Inima fara creier nu exista . Acestea se completeaza unele pe altele , dar se si bat "cap in cap" uneori. La fel si in relatii . Doi oameni se completeaza. Daca sunt amandoi perfecti nu vor fi niciodata impreuna . Nu au ce sa completeze unul la celalalt. Pot trai independent .
Mi-am adus aminte de o dragoste impecabila. V-ati indragostit vreodata la mare ? E atat de frumos! Eram pe plaja si priveam apusul . Era un peisaj inegalabil , parca pictat cu cele mai intense culori ale dragostei . Acum mi-am deschis sufletul , sa vad ce ar vrea sa faca . Si am avut o tresarire. In departare te vedeam pe tine si zambeai . Erai atat de frumos!Am inchis ochii , deoarece vroiam sa intensific senzatia . M-ai luat de mana si am tresarit ... apoi am deschis ochii. Afara era intuneric , dar luna ne-a luminat calea. Era parca o imparateasa a noptii ce veghea deasupra noastra ... Aceasta dragoste am simtit-o mult timp si as trai-o mereu , doar alaturi de tine!
Incercati sa va faceti viata frumoasa la fel cum sunteti si voi ! Nu lasati nicio rautate sa va impiedice sa simtiti cu adevarat emotia iubirii!

Momente

Hei! Ce mai faceti ? Imi cer scuze ca nu v-am mai povestit nimic din intamplarile mele si ca am fost atat de nepasatoare cu blogul.Mi-a fost dor sa scriu ... sa visez , sa zambesc de fiecare data cand imi vine o idee mai ciudata.Am trecut prin multe lucruri din care am invatat si multe lucruri pe care mi-am dorit sa le fac mereu :) .
Pentru inceput as vrea sa va spun cateva cuvinte despre liceu . Imi place mult , mai ales pauzele cu colegii mei preferati si petrecerile cu ei . Sunt niste oameni deosebiti si niste oameni mereu pusi pe distractie. Nu toti sunt compatibili cu mine , dar am invatat ca fiecare om e in felul lui si am invatat sa accept oamenii asa cum sunt . Sunt sigura ca si voi aveti persoane cu care va intelegeti si persoane cu care va certati mereu . Una din prietenele mele , imi spune mereu ca nu trebuie sa purtam ura pe oameni . Nu ai de unde sa stii ca cearta aceasta poate sa fie ultima voastra discutie...asa ca , incearca sa vezi mereu partea buna din oameni , eu cel putin asa fac...
Dragostea... Doamne! Cate batai de cap imi da ... e frumos sa simti ca esti indragostit mai ales in perioada adolescentei . Dar nu stiu de ce aceasta dragoste nu apare .Ar trebui sa o asteptam , zic eu . Mereu exista cineva ,acolo care se gandeste la tine fara sa stie cine esti , dar de fapt esti alesul/aleasa lui/ei... Imi pare rau ca am ajuns la concluzia ca dragostea perfecta nu exista . La fel cum nici oamenii perfecti nu se prea gasesc, dar mereu mi-a placut sa sper... sa sper ca el se va gandi mereu la mine si ma va cauta , la fel cum si eu il caut pe el. I-am promis ca voi avea grija de el pentru ca si eu am simtit protectie cand m-am gandit la el . Dar daca o voi tine tot asa... nu voi mai termina curand. Imi place sa iubesc , dar imi place sa iubesc si pe cine trebuie. Aveti si voi grija la sentimentele voastre , caci sunt mai pretioase decat credeti ...
Cat despre mine si activitatile mele este ceva de spus . M-am apucat de Zumba , un stil de dans ce combina muzica latina cu cea moderna . Este nemaipomenit ... atmosfera , totul! Imi place Zumba si vreau sa continui .
Ma bucur nespus de mult ca am revenit ... acum voi incerca sa dezbat multe probleme , mai ales cele ale adolescentei , caci sunt in miezul ei . Va pup dulce !!!!

Ceea ce pare frumos , poate fi o iluzie ...

Hei ! O sa incep bineinteles cu scuzele mele... imi pare rau ca nu am putut sa va impartasesc cateva dintre lucrurile prin care am trecut zi de zi. Dar o voi face azi , amintindu-mi ca totusi si acest blog face parte din viata mea.
Bineinteles ca am sarbatorit Pastele , bineinteles ca am facut tot ce am vrut in vacanta , bineinteles ca a inceput scoala si suntem din nou stresati... Dar toate trec , poate prea repede... in aceasta perioada a adolescentei noastre suntem presati de prea multe lucruri si poate totusi ar trebui sa avem un refugiu , o spun din propria perspectiva deoarece simt cum cerul coboara uneori si e ca o povara pe umerii mei , incerc sa il imping in sus si depun foarte mult efort pentru a scapa de el, vorbesc la figurat pentru a va da seama ca suntem adolescenti si ne este greu . Pun pariu ca ati simtit vreodata ca nu va intelege nimeni si ca ati vrea sa fiti doar voi , in propria lume. Gandim avansat pentru ca aceasta "Noua Lume" cum imi place mie sa o numesc , ofera prea multa extravaganta si vad cu ochii mei , ingrozita , faptul ca aceasta lume cu putine ramasite din "Lumea Veche" , se duce departe... Unde? Nu stim..Se pare ca noi oamenii suntem intrusi si lumea este ceva care ar putea sa ne salveze uneori . De ce tot mai multi tineri se depasesc pe ei insisi ? De ce nu vor sa para mai mult decat sunt?! Accepta sa inceapa o noua viata si cand au realizat ca e gresit , nu mai au cum sa se intoarca inapoi.
Dar , pe langa probleme cu propria persoana , pot exista probleme si cu persoana de langa tine , daca este bineinteles. Cunosc persoane care din copii au ajuns adulti , chiar la 13-14 ani , pentru ca au hotarat sa-si ia viata in propria palma si sa plece spre meleagurile durerilor de cap ,a stresului , crezand ca astfel vor scapa de problemele adolescentei. Sunt de acord , au prieten/prietena , isi distrug cei mai frumosi ani ai copilariei , crezand ca dragostea e ca un norisor de puf . Cand ajung sa realizeze ca de fapt nu e asa? Niciodata . Nu vor realiza , deoarece mintea lor e mult prea frageda si asa cum o obisnuiesti de mic , asa continua sa fie intreaga viata... Nu stiu de ce am simtit ca trebuie sa scriu despre adolescenta , probabil aveam nevoie sa ma confesez voua , alti adolescenti care poate treceti prin aceleasi lucruri .Daca , sunteti presati de ceva , incercati sa lasati un comentariu la acest post si sa ne ajutam reciproc pentru ca uneori credem ca putem sa ne rezolvam singuri problemele , dar fiind mai multi , sigur fiecare dintre noi va fi degajat ... si incercati sa va lasati purtati de anii vostri , pentru ca si eu am fost sfatuita sa fac asta si ma bucur de acesti ani , mai mult ca niciodata

Tresarire...moment....virtute!

Nu realiza nimic pe moment , traieste momentul! Adu-ti aminte ca ochii vad , au capacitate mare de a stoca imagini , vrute sau nevrute.Nu înghiti în sec , nu-ti simti respiratia , gândeste-te la tine. Niciodata nu m-am gândit la ceea ce as putea face cu tresaririle mele din vise. Ce se întâmpla de fapt? Omniscienta stie. Nu o putem întreba . Încercam în zadar. Camufleaza-ti întrebarile pentru ca efectiv nu ai ce sa schimbi la viata de zi cu zi. Multumete-te din putin. Nu încerca sa constrangi ceea ce ai! Visasem într-o seara ca nimeni nu mi se putea împotrivi , eram ca o persoana atotstiutoare. Dar la ce sunt bune aceste simtiri , eventuale degajari si totodata dorinte? În speranta ca putem schimba lumea , daca nu putem în realitate , macar cu gândul... pentru a putea simti într-adevar visul, de fapt , pentru a-l trai . Propria mea nehotarâre ma determina sa renunt la scopul initial. Înca nu stiu unde as vrea sa ajung , sau ce am vrut sa va transmit prin mesajul acesta. Încearca sa-ti descrii propria poveste a primului tau moment de furie... adu-ti aminte când erai stresat si cum rezolvai situatiile... alege momentul oportun !

" O padure este , ca sa folosesc o metafora a lui Borges ..., o gradina cu multe carari ce se difurca".
Chiar si atunci când într-o padure , nu exista poteci trasate, oricine îsi poate trasa propriul parcurs, hotarând sa o ia la dreapta sau la stânga , de la un anumit copac , si tot asa , facând câte o alegere la fiecare copac întâlnit în cale. Eu sunt în masura sa fac la fiecare pas o alegere , alegerea de a fi sigur în foartele proprii!

"Aceea eram eu "...

In seara aceasta , simt cerul mai aproape de mine si am impresia ca cele cateva stele care s-au agatat de matasea vazduhului isi picura argintul printre genele mele.
Ma gandesc ... Uneori , oamenii si mai ales adolescentii traiesc intr-un fel de letargie , de depresie. Problemele inchipuite ne intuneca mintea si nu ne lasa sa ne bucuram de cei mai frumosi ani din viata. Sa va spun o poveste adevarata. Era odata o fata vesela , care se bucura de fiecare lucru marunt. Cu timpul , a devenit tot mai trista. Traia departe de colegi, de prieteni si nimeni nu intelegea de ce. Era cuprinsa de probleme si griji , dar nimeni nu stia ce anume. Plangea mereu si depresia ii intunesca privirea. Intr-o zi , in timp ce plangea a gasit o carte de versuri , o poezie frumoasa din care imi amintesc doar atat : " In varful copacului Tau sunt o floare ...( Pe cea mai inalta ramura a lumii )". Atunci ea si-a dat seama ca Dumnezeu ne iubeste pe toti si noi trebuie sa fim fericiti , sa stim sa ne bucuram de fiecare sansa pe care o rezerva viata. Nu e interesant sa fii suparat, nici macar din plictiseala , ci mai bine sa fii impacat cu tine insuti si nu te vei plictisi niciodata ... Din moment ce si tu esti aici , inseamna ca esti in "varf" , ca esti talentata si de asta trebuie sa fii fericita. Fata aceea eram eu . Abia curand mi-am dat seama ca am gresit . Supararea nu impresioneaza pe nimeni . Cand cauti motive sa fii nefericit le vei gasi intodeauna , dar trebuie doar sa te gandesti ca tu esti fericita , fara sa mai cauti alte motive . Aceasta poezie mi-a schimbat viata si sper sa ti-o schimb si tie...

O scrisoare pierduta...

Nimic din ceea ce poti visa , nimic din gandul ca maine va fi mai bine , acum totul depinde de tine , sau probabil singurul motiv al tau e ca dragostea iti da o ultima speranta. E adevarat . Simtim ca nu mai putem sa ne adunam puterile si sa zambim ...indiferent de locul pe care il ocupi. Esti carismatic , imi povestesti mereu despre dorinta de a ajunge la apogeul propriei tale existente... Esti imatur , nu realizezi ca viata iti danseaza prin piele , provocandu-ti o succesiune de convulsii slabe insotite de frig. Esti cast cand vine vorba de dragostea ta fata de mine... Nu recunosti nimic din ceea ce ai vrea sa exprimi. Ma duci de fiecare data cu gandul departe ... doar tu m-ai invatat sa cred ca dradostea iti da o ultima speranta . Gandeste-te bine ! Fie-ti frica de ceea ce simti... dar nu lasa fiorul sa treaca dincolo de puterile tale , adu-ti aminte de mine ca o esarfa pierduta in sertar... dar cand ma scoti din sertar , o pulbere magica te invaluie in mister si ma simti aproape.

"Privea in zare cum pe mari.... "

Suntem tineri... candizi , puri... iubim , sarutam forografii si plangem in oglinda. Noi incepem sa ne cunoastem aproapele , sa simtim sentimentul pierdut si sa dam uitarii iubiri vechi.
Simt cum cresc , din par imi ies crengi mici , simt chiar ca prind radacini , acum ma transform in copac... Privesc spre cer si un singur lucru ma face sa ma ridic , sa ma inalt... gandul ca maine va fi mai bine.
Devin una cau pamantul .Iubesc neincetat , incerc sa ma strig pe mine in mine.Nimeni nu ma poate auzi. Am un jint fata de cineva.O persoana care inca ma face sa cred ca viata e in mana mea... dar nu uita sa ma invaluie in mister.
" Dati-mi ragazul sa renasc..."
.. sa renasc din lumea labirintica a propriului eu , intr-un vis in care stapana-i poezia.E liniste , sau poate doar un freamat inecat.Ma gandesc la fericire ca la o tanara rima, prizoniera intr-o mahala in care se contopesc o nemarginire de apusuri , o cugetare din statica uitarii in care se nasc rand pe rand infinituri.
Mi-am agatat sufletul de un nor sihatru si am inceput sa sorb din paharul cu amintiri dulci si placute . Totul s-a oprit pentru o clipa : suflarea , gandul ce plutea pe fluxul constiintei si sangerarea cerului patat de sinuciderea soarelui.
Acum mi-e somn ! Sunt obosita . Vreau sa dorm , iar maine voi porni intr-o alta aventura . Vreau sa descopar lumea!

Amintirea de azi , e una pentru maine!

O zi oarecare , o zi de noiembrie ... in care totul se schimba total...inclusiv gandurile mele , usor ametite de atatea intrebari si sentimente care le-au rapus...
Tot ce imi ramane este sa imi simt pulsul si sa ma intreb , pot sa ii tin ritmul? Sa ma integrez in lumea lui... Unde totul merge pe o dreapta ... Ca si cum ar fi perfect... Ma intreb destul de des...
Niciodata nu am avut ocazia sa ma intreb de ce suntem atatia oameni pe pamant? Si de ce ne invartim? Probabil ca ne dorim perfectiunea. Dar eu va spun concis ca nimeni nu este perfect , am observat asta pe mine... pentru ca intodeauna o foaie alba , are un punct negru. Fie el cat de mic. Ciudat e faptul ca am avut parte de multe... de cand nu v-am mai scris.
Probabil primul sentiment de profunzime si altceva , mai important care nu poate fi dezvaluit in cuvinte...
Întotdeauna exista doua optiuni. Doua cai pe care sa mergi. Unul este usor. Si rasplata este doar ca este usor.
Am descoperit ca intodeauna avem optiuni si, uneori, este doar o alegere de atitudine.
Viata este schimbatoare. Cresterea economica este optionala. Alege cu întelepciune.
Ecoul glasului se aude in mintea mea... nu pot sa spun ce simt... ma abtin de fiecare data pentru a nu crea iluzii ...Frumosii ca Apollo... baietii , dragii de ei , fac viata fetelor frumoasa... dar sa nu uitam , ca orice fata sufera pentru un baiat si invers... adevarat? Toti suntem narcisiaci... avem incredere in propria persoana si ne sustinem parerea despre noi. Gata cu filozofiile , trecem la lucruri clare.
Ceea ce nu imi place este ca trec prin cea mai grea perioada a adolescentei mele ... incep sa iubesc , sa fiu iubita sa vars lacrimi pentru nimic si din nimic... si sa sustin ca e bine , chiar daca e gresit.
Invat sa tin la lucruri mici si sa cred in lucruri mari...
Tot ceea ce vreau sa fac ... este sa fiu inteleasa si sa cred ca totul este bine.... Chiar daca nu este !
Multumesc pentru ca ati citit. De fiecare data cand cititi , va multumesc... si astept comentariile voastre despre fiecare subiect dezbatut:)

Glasul gandurilor... mele

Inca nu am invatat sa imi potolesc setea de a scrie in continuare pe blog. Parca fara el sunt un nimeni , pe cale sa se transforme intr-un nimic , cand un scriitor orb spune despre inima cuiva ca e de piatra ... asa ma simt si eu ... sunt in aceeasi situatie. Sunt eu , desi puteam fi o alta. Sunt Denisa , nu altcineva...
Si eu va povestesc ce am facut la mare:)
Simteam ca totul pluteste in voia sortii , priveam marea , neschimbata , parca mai plina de apa ca de obicei... parca atat de perfecta!
Nisipul acela fierbinte de care nu ma saturam niciodata era la fel , in momentul cand m-am apropiat de mare , mi-am dat hainele jos , fara sa-mi pese de absolut nimic din jurul meu , ramasesem in costumul de baie si ma simteam ca un peste uscat vazand apa!... Magnific sentimentul. Seara cand ma plimbam pe malul marii mii de fiori ma imblanzeau , ba cu sabii ba cu fluturasi... imi aduceam aminte de timpul pretios petrecut in trecut... timpul ce va veni.. ma gandeam la dragostea adevarata de care nu stiu cum sa am parte desi imi da un junghi pe la spate...vedeam totul si dintr-o data nimic , inchisesem ochii ,apoi cand i-am deschis , obrazul imi era sarat , plini de lacrimi , nu mai stiu de care... cred ca de fericire . Faceam parte din decorul adolescentin in care lacrimile sunt revarsate din obisnuinta. Tot ce aveam nevoie , era sa ma sprijin de un umar , de care sa ma simt protejata . Dar nu am avut parte de el... Eram singura ,inconjurata de nisip si la talpile mele era marea se juca cu mine... Simteam cum imi spune " Te iubesc , chiar daca nu sunt cea in masura sa ti-o spun". Atunci m-am simtit iubita si ma gandeam mereu la ce vom si eu si el... imi da fiori gandul acesta , ca trebuie sa fie cineva care sa ma iubeasca si da, este cineva pe care iubesc.
Marea imi da gandul de libertate si ma face sa ma simt libera si sa intru in pielea glaslui gandurilor mele...

Am uitat sa va povestesc despre ziua mea de nastere 02.08

Da , nu e mare lucru , dar pot sa spun ca m-am distrat de ziua mea... Am avut prietenii langa mine , i-am tinut cat am putut de aproape . Am observat ca fiecare dintre noi gandeste la fel ... si prin felul de a o spune si prin felul de o arata ( gandirea) . Va spun lista cu invitati : Eu , Denisa , Andra , Edi , Bodi , Radu , Tom , Ligia , Iulia , Mark , Vivy si Rontz.Am manact , am baut , ne-am distrat ... numai ca nu am dansat :)) Pentru ca toate aceste lucrururi s-au intamplat intr-o pizzarie ,preferata noastra . Compania lui Tom este aproape perfecta ... cu micile lui iesiri din comportament , dar asta e interesant la el , fetele sunt mereu linistite si dornice de distractie , asa s-a intamplat si cu noi , mereu radeam si mereu spuneam glume , dar prin felul nostru ... cum spuneam , fiecare gandeste la fel . Dupa ce mi-au cantat la multi ani asa cum se face , eu am fost extrem de fericita , pentru ca am observat ca extrem de multe persoane tin la mine ;) Bun lucru .Apoi am fost in parc , am mai ras si acolo ... Apoi mi-am tinut ziua de nastere acasa , cu familia :) Si gata tot:)

*

"Nu trai in trecut, nu visa la viitor, concentreaza-ti toate eforturile in prezent."
Da da , cata dreptate are Buddha prin ce a scris aici , noi mereu visam viitorul si ne amintim de trecut , dar niciodata nu ne-am fi gandit la prezent. Cum ne putem bucura de el , cum il putem avea in acelasi timp , cum putem sa spunem "Buna prezentule " ... Multi cred ca totul se rezolva in viitor , dar si viitorul ajunge prezent pana la urma.. deci vedeti cate dileme sunt in gandirea omului? De asta imi doresc nespus de mult sa analizez indeaproape mintea omului , cu defecte cu calitati si altele...de care dam dovada : Capacitatile.
Pana la urma , nimic nu a rezultat la un bine spre pamant doar ca noi oamenii , datorita "inteligentei " noastre , am creat din acest pamant o adevarata povara : oamnei drogandu-se , vagabonzi , nu mai are rost sa spun stiti voi mai bine ...
Asa ca acesta este un mesaj catre voi , oamenilor , incercati sa ajutati planeta nu sa va bateti joc de ea :)


* GATA PE ZIUA DE AZI *

Pe muchie de ... Apa...

Sunt suta la suta sigura de ceva ... un lucru e cert : care este acest lucru?
E cert ca timpul se scurge ca si o barca pe apa . Dar timpul trece foarte greu cand e vorba de ceva ce astepti de mult:) - Plecarea mea la mare... De abia astept sa parasesc tinuturile hunedorene si sa ma indrept spre meleagurile Marii Negre .
Uneori atat de tare imi doresc sa vorbesc cu luna si cu stelele , sa le spun ce simt si sa le cer ce vreau pentru ca dorintele sa imi fie indeplinite...
De ce sper atat ? Am nevoie de ajutorul cuiva care sa ma inteleaga ce simt eu pentru aceasta lume , albastra sa ii spunem , chiar daca e gri .
Acest post nu da impresia decat de ceva neinteresant , dar cine stie la ce m-am referit eu prin tot textul asta?

Vara imi striga numele...

Imi aduc aminte cum stateam pe plaja si valurile se jucau cu picioarele mele... imi aduc aminte soarele acela micut , dar totusi atat de mare....
Am invatat multe cum ca afara e mai intuneric decat in mine si ca sufar ... daca spun ca sunt trista , nimeni nu m-ar crede , deoarece niciodata nu pot sa pierd zambetul si incerc sa il cladesc chiar daca nu sunt in stare....
Concluzii dure pentru candoarea de care dau dovada imi frang inima cu sagetile fripte de ganduri...mai e putin si implinesc frumoasa varsta de treisprezece trandafiri in buchetul vietii.. Sunt nerabdatoare sa vad cum e sa ai cu un an mai mult...
Zilele se scurg atat de repede incat nici eu nu mai stiu de ce domnul Cronos se joaca cu noi.
Mi-as dori sa dau timpul inapoi sa ma vad din nou jucandu-ma cu papusile si vorbind cu ele ...
Poate ca acum e momentul sa spun "Buna viata " si sa ma confrunt cu ideile mele nastrusnice .
Am cunoscut oameni noi , oameni care stiu sa zica " Da , pot sa fac parte din societate " si oameni care stiu sa zica " Eu sunt doamna/domnul fite " . Ma scuzati , nu ar fi trebuit sa va spun asta , ce este atat de important cum gandesc oamenii? Sau poate este ... este si important .
Acum incerc sa ma refugiez undeva in paginile unei carti care nu spune ca a obosit citind-o toata noaptea .
Va las cu bine dragii mei , o sa incerc sa postez cat mai des ...
Daca aveti subiecte pe care a-ti dori sa le dezbatem impreuna , nu ezitati si lasati un comentariu iar eu o sa raspund .

Am simtit sentimentul pierdut...

Buna , tot eu sunt ... Imi era dor de voi si m-am gandit sa va scriu:)
M-i s-au intamplat o multime de lucruri ... Sunt confuza in privinta lor .
Am descoperit printul pe calul alb , el nu stie ... stiu doar eu si mintea mea... nu avea rost sa va zic si asta dar ce mai conteaza .
Stiti , noi fetele avem capacitatea de a ne putea da seama ce sunt defapt baietii :)
Multi baieti pe care i-am placut , acum nici nu pot sa ii mai vad . De ce? Nici eu nu stiu pentru ca eu nu pot sa raspund la propriile intrebari... chiar daca mi-as dori uneori sa fac asta .
Sunt o persoana foarte dificila... nu pot sa iubesc persoane care ma iubesc. Imi iubesc prietenii , si ei ma iubesc . Dar cand vine vorba de dragoste adevarata nu pot niciodata sa imi deschid inima si sa spun : " Gata , poti sa zbori " .
Sunt genul de persoana care sufera in tacere si imi place asta pentru ca mereu castig increderea tuturor . Sunt unele sitatii in care nu ma pot abtine si imi dau drumul ...
Cu exactitate sunt eu , daca vreti mult mai mult de la mine nu va pot oferi . Stiu ca mereu este loc de mai bine... dar nu si in cazul meu ...
Cunosc oameni noi , pe care fara sa vreau incep sa ii iubesc .Uneori frang inimi , dar sa stiti , nu e vina mea. Motto-ul meu : "Bine, continuã sã exagerezi...
te voi tãvãli prin noroi"... Urasc persoanele care exagereaza si insista , nu stiu de ce va tot bateti capul cu mine , efectiv va povestesc despre mine... Pe cine ar interesa? Voi raspundeti...

Id-ul meu

Id meu este : francynanci
Daca il bagi in lista ta , incearca sa nu intreci limitele ... baga-l cu folos!
Merci.

In timpul pregatirii pentru olimpida de L.R

  Copilaria in vis

  Se face ziua . Soarele isi face loc printre multimea de nori si cu zambetul inainte spune candid “ Iertare , acum e randul meu sa fac atmosfera de vis . Arata ca un smarald coplesitor de nuante cromatice.
  Impozant , peisajul de un verde crud apasator , isi face si el aparitia , Alaturi de banutii de papadii “ ecumenice” care acopera dealul de smarald.
  Ea , o fetita stravezie din fire , o fata cu vise prelungite si nuante de culoare pe chip … Se gandeste , o cheama Carmen . Da , acest nume inseamna poezie . Are chipul atras de stele . Cu acei ochi ca de smarald si care stralucesc mereu la o adiere a soarelui prin fata ei .
  Tot ea , o fata a universului poetic si universal , nu este interesata de lumea contemporana.
  Si privind pe geam cum aburii se scurg parca dintr-o cascada cu roua , realizeza ca nu e tocmai o fata ca celelalte. Are ceva special ,Acel har al creatiei , hrana omeneasca si imbogatire a inspiratiei. 
  Totusi , tatal ei prinvind-o de sub lentilele de la ochelari , isi aminteste cate ceva de cand era ea mica. 
  Oriunde mergea , orice facea sip e orice punea mana se lumina. Dintr-o furnica , putea face o mare de furnici . Doar clipind . Dar acum tatal ei isi inchisese portile spre amintiri , punandu-si geana pe geana si facand loc nenumaratelor vise.
  Carmen , fata de care va povestisem se simtea trasa de ceva , un obiectiv .
  Fuge spre gradina de flori .
  Vede iarba , cruda cu nuante de verde care mai de care mai diferite. Se aseaza . Priveste ceasul acela de la mana , cu cifre romane si realizeaza cat de repede se pot misca acele acestuia . Ca intr-o calatorie vesnica. Dar parka din fiecare cifra se arata un zambet.
  Dar totusi lumea este un univers marunt , guvernat de legi care il transforma o provocare pentru oricine. 
  Sa uitam de griji . Carmen se simte cu adevarat o printesa in lumea basmului . Privirile ei candide se indreapta succinct catre acel cer , care a fost pictat cu nuante de turcuaz . Se regasetse in el . Isi vede propriile idei , propria inspiratie.
  Dar gandeste “ De ce oare asa zisul luceafar apare doar noaptea ? De ce nu isi face aparitia pe acest cer care priveste fara cusur in mii de zari”. Dar isi aminteste de tabloul eminescian “ Privea in zare cum pe mari “ , se gandeste cu desavarsire :” parka aveam in apropierea casei un clac. Da , chiar asa e , Era lacul “ dorintei “ asa supranimit de ea.
  Fuge sprinten printre firele crude si moliste de iarba . Ajunge in fata unui univers uitat de lume .
  Era o mare de apa , de culoare verde , in care cerul se oglindea si isi pieptana buclele norilor . 
  “ Privea in zare cum pe mari 
  Rasare si straluce 
  Pe miscatoarele carari 
  Corabii negre duce” 
  Era intr-un pur si simplu dans al imaginatiei . Vroia doar sa caute cheiia portii catre descoperire . O mare descoperire , in care numai ea avea cces . Aceleasi cuvinte si le repeta “ Luceafarule , tu cel care imi luminezi calea mereu , de ce nu vrei sa o faci si de fata cu prietenul tau , Soarele , esti sfielnic? Nu traiesti intr-un univers pierdut! 
  Se plimba pe malul lacului . Cu ochii cat mai injectati de oboseala crunta . Dar parca se simtea intr-un joc . E ra atrasa de peisaj . Se credea o opera clasica . O creatie a universului divin si lumii universale.
  Dar ea , tot nu a uitat de micul luceafar .
  Inca si acum astrul ceresr , mai tanar ca niciodata isi revarsase aurul antic peste natura. 
  Undeva in apropierea ei zarise ceva . Era pe cer. O caleasca cu sapte unicorni si o zana care arata ca soarele dar mult mai luminoasa . Era o creatie magica a naturii . O esarfa dansatoare plina de sclipici .
  Carmen , nu isi putea lua ochii de pe acea zana magica . 
  Dar intr-o clipa , parca e rapita de stele si dusa departe . Se aude de dupa copaci un fosnet de rochie de matase . 
  Era chiar zana , Avea un chip de tei , miroasea in toata padurea . Nimeni nu-si putea lua ochii de pe ea. Era de-a dreptul incantatoare. 
- Buna zana cereasca! Spun eu 
- Buna , Copilarie , regina a tuturor!
- Am venit aici in lumea ta , zano ! Nu sunt un intrus , nu ?
- Desigur ca nu !
- Sti ce avem noi doua in comun?
- Amandoua suntem dorite de toti “ Copilaria si Frumusetea” 
- Ai dreptate . Sa nu uiti niciodata : “ cand un copil se roaga , toti ingerii canta si Maica Preasfanta il binecuvanteaza . Doar copii si florile stiu sa rada inocent si pur .
- Copii plang , dar florile?
- Cand un copil plange , plang stele si sori si fluturii plang peste flori.
- Copii –flori , flori – copii minuni din “ corolla de minuni a lumii” 
- Te-a mai invatat si altceva Lucian Blaga ? 
- M-a indemnat “ Copilo , pune-ti mainile pe genunchii mei “ si mi-a zis “ Copilaria e singurul bine , izvor a toate , prin tot anotimpul , prin toti anii , sub toate punctele cardinale”.
- Dar totusi , copilaria e trecatroare , nu?
- Pui de om , plin de intrebari , sa sti ca exista flori care nu se ofilesc . In sufletul omului se rasadesc si toata viata infloresc.
- Spune-mi te rog cum se numesc?
- Sinceritatea , modestia , incredrea si omenia , iertarea blanda , credinta si recunostinta.
- S- a trezit din vis ! Era intr-un univers paralel “ Vis – Realitate “ . S-a uitat pe geam “ Doamne , inteleg minunile tale” !
  Am ingenunchiat in fata hotarului si m-am rugat :
  “ O timp nu fi hain
  Mai lasa-ma sa fiu copil 
  Macar ….putin ! 
  Sa am o casa cu parinti si cu bunici 
  Copilarie , coltul meu de rai , 
  Te rog , Mai stai …”

   

- SFARSIT-
- 
Elev : Barth Denisa 
Clasa a VI-a A
Scoala : C.N “ Iancu de Hunedoara”

Ne sprijinim de viata!

Astazi m-am hotarat sa nu scriu despre un subiect anume... sa dezbat mai multe asa cum am facut si cu " REINTOARCEREA " . Am vorbit despre dragoste si adolescenta... probabil  ca as vrea sa aflu de la voi ce v-ar interesa sa aflati ... 

Am sa incep cu ce se intampla cu noi , oamneii.

Viata e scurta si se spune " Traieste fiecare clipa ca si cum ar fi ultima" . Total adevarat. Incep sa cred ca viata e asa de cruda , dar  e si frumoasa. Cand vezi ca mii de oameni pier asa fara nici un rost iti vine sa crezi ca totul e pierdut. Dar cand te gandesti ca altii se nasc si duc o viata mai departe , iti trece sentimentul de neincredere si esti al fel de fericit ca adineaori. Vorbeam cu prietena mea cea mai buna , despre cum vom fi noi cand vom fi mari . " Ce crezi , ca noi vom trai cu o tehnologie avansata , cu multe ecrane touch screen si vom depinde doar de touch screen ? Ne vom misca cu viteza soarelui?" Eu raspund nedumerita si fara precizie :  daca vrei , viata ta de adult poate sa inceapa de la orice varsta , chiar si cand esti in pragul copilariei. E simplu : trebuie doar sa iti imaginezi cum ai arata tu ca adult. Cu principii si obligatii.... dar sa nu uitam de greutati... Eu cred ca trebuie sa o luam mai usor cu gandurile acestea parca depasite pentru noi... si sa ne bucuram de anii care ii avem in fata " Sunt sigura ca atunci cand vom deveni adulti , sigur vom dori sa intoarcem timpul si sa ne strecuram iar prin anii copilariei ,  dragi noua. "

As vrea sa calatoresc , mult si bine si  sa traversez Atlanticul  , sa ma intalnesc cu preistoria si sa traiesc acele vremuri simple ... in care nu exista aragaz , mancarea fiind facuta pe foc cu lemne , unde nu exista Mess si Internet. Unde se traia foarte sanatos .

Mi-am adus aminte ca ce am scris mai sus e doar un simplu vis , din care ma trezesc buimaca uneori ... Si simt ca imi mai fuge pamantul de sub picioare cand ma gandesc ca in viitor o sa avem puteri supramagice si o sa zburam ca fluturii si altele... de care nu prea imi face placere sa va vorbesc.

Sunt total confuza as vrea sa scriu foarte mult sa nu va parasesc , dar nu vreau sa va plictisesc , de zilele viitoare o sa caut subiecte cat mai interesante, cu care sa va captez  atentia . Deja este tarziu sa mai dezbat subiecte total aiurea cum ar fi ca mi-as dori sa avem alt presedinte , sau ca mi-as dor atunci cand merg pe strada sa nu dau de mii de cocalari care striga dupa tine , mi-as dor sa fie exact ca in America , libertate in drepturi si in stiluri dar si libertate in ganduri.

Va multumesc din nou pentru atentie si ne mai auzim cu alte subiecte , as vrea sa imi propuneti si voi ceva. Multumesc.

M-am reintors , cu forte proaspete!

Imi cer mii de scuze , ca de o vreme buna am ezitat sa va mai scriu ... sa va mai soptesc bune si rele. Probabil ca zilele s-au scurs atat de repede incat nu mi-am dat seama....In tot acest timp am invatat destule. Am luat vacanta mult asteptata , a trecut si ziua Andrei...( best friend) ... si iata-ma aici , in fata unui ecran atat de luminos incat imi doboara ochii si ma provoaca la cateva clipiri lente , aproape inlacrimate din cauza oboselii si melodiilor fredonate de Emiliana Torrini . 

 Incep sa ma documentez cat mai mult despre viata , despre ce este ea capabila si de ce nu suntem nemuritori , de ce toti ne-am nascut diferiti in sentimente si opinii... Sunt confuza in aceasta privinta ... si incerc sa ma destainui.

Am aflat ca micul nostru creier , care e defapt foarte mare cuprinde doua emisfere , de care avem totala nevoie . Emisfera stanga cuprinde ratiunea  - ceea ce gandim logic si realist. Dar mai avem o emisfera : emisfera dreapta . Sunteti curiosi ce se ascunde aici? Micii mei curiosi , emisfera dreata cuprinde sentimentele noastre , sentimentele de dragoste.... reprezentative varstei noastre. Aici mai sunt acei "fluturasi din burtica " cu care ne-am obisnuit de la o vreme...

Sa stiti ca si la mine au aparut acesti fluturasi ... cred ca sunt foarte numerosi avand in vedere emotiile prin care trec de fiecare data cand sunt invadata de gandurile la perosana pe care o plac. Si totusi ma gandesc . Dragostea mea fata de persoana implicata , e de prisos ... Suntem prea mici sa ne gandim la dragoste... dar totusi fara ea , cum ne-ar mai creste sentimentele , cum ce le-am mai putea  hrani ? 

Aceasta este o problema avand in vedere ca multi se indragostesc foarte devreme si apoi e foarte tarziu sa se intoarca inapoi ... Aici ii lasam pe cei priceputi sa vorbeasca. 

Avand in vedere sentimentele si problemele despartirilor cat mai dese , nu putem sa dam niste sfaturi mai bune , decat  : " Trebuie sa treci peste asta , ca si cum ar fi o vara si apare toamna . Adu-ti aminte ca totul e trecator , si incearca sa il uiti!" Au dreptate toti cei care spun asta , dar niciodata nu se gandesc ca oamenii si-o fac cu mana lor...Nu mai insist pe acest subiect .

Multumesc celor care si-au pus rabdarea la dispozitie pentru a citi aproximativ cateva randuri care cine stie ... poate ne vor ajuta vreodata! 

P.S : Sunteti foarte rabdatori! 

Sena ...

ASTAZI....13 Aprilie 2009

Azi , o zi frumoasa , m-am trezit la ora 9:00 in speranta ca vecinii mei vor termina de batut snitelele , pentru ca mi-au facut capul calendar... in fine , deschid computerul sa ma joc sims . M-am jucat si Sims si stiam ca trebuia sa ma sune Oana , pentru ca aseara mi-a explicat cum sta treaba cu programul nostru pe ziua de azi : 

" Oana Sofrazi: inca odata
Oana Sofrazi: deci dupa ce o lasam pe sena
Oana Sofrazi: mai stam cu cody
Oana Sofrazi: dupaia il lasam pe cody
Oana Sofrazi: imi iau eu echipamentu'
Oana Sofrazi: si o lasam in coborare pe beti
Oana Sofrazi: si merg eu acasa
Oana Sofrazi: ma conduceti
Oana Sofrazi: dupaia tu cu denis va duceti unde vreti"

Foarte interesant...daca o sa intelegeti bine, daca nu , tot bine e. Am iesit afara , ne-am dus in parcul tacerii [ PARK PLACE] la masa tacerii si am inceput sa vorbim . Dintr-o data Senei [ catelusa lui Beti] i s-a facut frig si tremura , in farsit , eu m-am dus cu Denis la mine sa iau apa si sa mai iau ceva de acasa si Beti si Oana s-au dus sa o duca pe Sena . Ne-am intalnit din nou, ne-am dus la Oana acasa , am baut suc de struguri apoi am plecat peste 5 minute , pentru ca bunica Oanei era foarte ingrijorata . Asa ca de la Oana de acasa , am ajuns la bunica ei.Apoi am mers cu Beti sa il ia pe Cratos , un catel a unor prieteni de ai ei . Apoi eu si Denis am venit spre casa , demoralizati de faptul ca ne doream o vila cat un bloc . E ora 16 :11 la 19:00 merg la aerobic pentru ca asta e viata.

Post Scriptum : Denis e mai demoralizat ca si mine

Jocuri de lumini~

Altele...Statuia destinului

A venit primavara !!! Florisele 2 - 04.04.2009

Si negru e o culoare!

 

Betisor parfumat !

03.04.2009 - Florisele!

hm.. cred ca nimic interesant...

Buna , tot eu va incarc cu informatiile mele , dar credeti-ma ca zilele acestea au fost jalnice , pur si simplu plictisitoare , 1 Aprile a fost o zi neinteresanta , ca de obicei , pur si simplu ma simt obosita si astept cu nerabdare vacanta... toata lumea te tortureaza , toata lumea vrea ceva de la tine , toti vor sa te intrebe ceva , toti asteapta raspunsuri... ma rog ... E o chestiune pe moment , "ca cica si astea trec" . 

Afara e din ce in ce mai frumos si mai cald si de azi voi iesi afara cat mai mult , ca sa mai evit messengerul si pur si simplu sa ma mai relaxez .

Voi ce ati  mai facut? 

P.S: Interes prorpiu...

O zi de marti - 31.03.2009

Da , salut , tot eu sunt , incerc sa imi aduc aminte ca acest blog este foarte folositor. 

Am venit de la scoala , dar nu va ganditi ca imi voi face temele chiar acum ... pentru ca pot sa fac si altceva mai interesant ~ Am sa va povestesc ziua de azi , interesanta ... ca celalalte...

Prima ora am avut istorie ceea ce e " foarte captivant" . Auzind pasii profesoarei pe hol , toti ne linistim si ne punem in banci , stiind ca Doamna Profesoara , e foarte exigenta si dura din fire . Pana aici nimic interesant. Deschide catalogul ... Se face liniste. " Cical !Ce ai invatat tu pentru azi?" La un moment dat , colegul meu se panicheaza ... Dar ma intreb , ce-o fi fost asa de greu sa se ridice si sa spuna ce a invatat? Ei , bine a facut-o si pe asta... Spune el ce zice , iar D-na profesoara : " Destul , m-am lamurit , ia loc! - Ia sa vedem ce a invatat eleva Furdui !" Da ... e o sitatie foarte dificila.... Evident , sarim peste acest subiect.

Avem biologie , cea mai frumoasa ora! Incercam sa nu facem nimic , d-na profesoara trebuie sa pregateasca alti copii pentru olimpiada ,deci noi trebuie sa conspectam lectiile. Vi se pare corect? Evident , nu ! Dar va asigur ca e mai bine sa scri ce vrei tu decat sa faci ora...

Avem engleza ! Bucuria noastra ! D-na profesoara isi face aparitia , toti ne luminam la fata , deoarece ne place engleza la nebunie !!!! Atat despre engleza ...

Avem Romana ! Cea mai linistita ora... P.S - imi place romana!

Avem Franceza !!! Fantastic , noi iubim franceza , datorita profesoarei care ne face sa radem prin felul ei de a fi... este o profesoara draguta , ii iubim comportamentul , mai ales astazi cand a vrut sa raspunda la telefon dar a realizat ca nu il aprinsese... il tinea la ureche si telefonul suna ! Dragut , nu?

Avem Fizica ! Nu am facut...

Din ce v-am povestit este doar o zi de marti ! 

P.S : Nu iubim scoala !

Tin sa va anunt ca maine e 1 Aprilie ! Bafta la glume!

Un apus magnific 30.03.2009

Eu ... Chiar eu sunt in cateva cuvinte !

 A child with principles and desires as fit...

EXTRAVAGÁNT, -Ă, extravaganţi, -te, adj. (Adesea substantivat) Care caută cu orice preţ să iasă din comun; excentric. ♦ Neobişnuit, ciudat, bizar. – Din fr. extravagant.

INOCÉNT, -Ă, inocenţi, -te, adj. Curat la suflet, căruia nu i se poate imputa nimic; care exprimă nevinovăţie; candid. ♦ (Ir.) Naiv, simplu; ignorant. – Din fr. innocent, lat. innocens, -ntis.

DESCURCĂREŢ, -EÁŢĂ, descurcăreţi, -ţe, adj. Care ştie să se descurce (2) (cu abilitate). – Descurca + suf. -ăreţ.

IUBITÓR, -OÁRE, iubitori, -oare, adj. Care iubeşte, înclinat să iubească; căruia îi place ceva, plin de dragoste, drăgăstos. – Iubi + suf. -tor.

Lumea ... De ce noi nu o putem schimba?

De fiecare data ma gandesc , de ce noi nu am putea schimba aceatsa lume in mai bine.

De ce fiecare moment trait duce la lucruri de care nu esti capabil sa le intelegi? Nu vi se pare ca intreg Pamantul a luat razna? Vreau ca tehnologia sa stea in loc pentru o clipa... Poate credeti ca sunt o creatie clasica a acestui univers, dar va inselati. Cu totii ne dorim sa respiram aer proaspat si daca am putea ,  l-am aduce dintr-o padure sau un loc plin de verdeata , l-am baga intr-un sac imens si l-am deschide in locurile fara viata. Respir , visez si imi doresc.... Imi doresc sa schimb lumea din toate punctele cardinale , asa cum spunea Lucian Blaga...Dar nu e mult de la dorinta pana la realizare... Va rog , ganditi-va doar cum  arata lumea noastra si cum ar putea arata daca nu am neglija-o !

P.S : Iubiti Planeta Albastra?

Observatie catre cititori!

Am scris cateva articole , cele de mai jos , pentru a va arata cu adevarat viata mea in cateva cuvinte , de acum voi incerca sa o tin tot asa si voi incerca sa va povestesc mult mai mult...

Pasiune pentru FOTOGRAFII !

Cand aud cuvantul "fotografie" ma gandesc rapid : " Unde imi este aparatul foto?". Iubesc sa surprind diferite obiecte din natura cu un singur aparat , numit " Camera digitala" .Pasiunea mea pentru foto , a aparut undeva de pe la 5 ani , cand am pus prima data mana pe aparatul de fotografiat . A fost un sentiment ciudat , avand in vedere ca eu nu stiam ce e acela . De atunci incerc sa ma documentez si sa practic tot ce e posbil si ce imi este accesibil  , despre fotografii. Am multi prieteni care iubesc Fotografia si vor sa isi creeze o linie in viata pe aceasta tema .Multi dintre noi iubim sa vedem fotografii , iubim sa le admiram  dar nu multi dintre noi iubim sa le si facem . Toti stim ca pentru ca o fotografie sa iasa asa cum trebuie , avem nevoie de multa munca si multa dorinta.

P.s : Iubesc Fotografia!

Timp liber? Cu siguranta !

    Pasiune pentru ascultat muzica...

Uneori in timpul liber , fiecare isi gaseste un hobby pe care-l poate practica. Mai cu seama sunt multi " Music addicted " , printre care si eu. Ador muzica , e ceea ce ma linisteste mereu si imi da o stare de bine...